[Nettime-ro] Liviu Antonesei: Scrisoare catre Ministrul de Externe

[bogdan suceava <bsuceava@yahoo.com>]

Din 'Timpul', http://www.timpul.ro
numarul din februarie 2005.
(Textul de mai jos este postat pe nettime-ro cu
permisiunea autorului.)
B. Suceava

=====================

LIVIU ANTONESEI:

Scrisoare catre Ministrul de Externe

Domnule Ministru de Externe Mihai Razvan Ungureanu, 

?n memoria vremurilor ?n care ne mai si vedeam, vin cu
aceste g?nduri privind starea diplomatiei rom?nesti si
cu unele sugestii pentru un destin mai bun al
acesteia. Am scris ?n ultimele luni si c?teva articole
pe aceasta tema, pe care vi le-am trimis prin email,
dar nu stiu daca vor fi ajuns la D-vostra. Poate ati
fost foarte ocupat Ð si sigur ati fost! Ð, poate nu
v-ati uitat ?nca pe mesaje, poate ca adresa pe care o
aveam nu mai este valabila. Dar nu asta conteaza, ci
faptul ca acum, sper, aceste r?nduri va vor ajunge ?n
fata ochilor. Mentionez de la bun ?nceput ca nu
urmaresc ocuparea vreunei functii ?n sistem, ca sa nu
las loc la intrepretari. Vreau, pur si simplu, sa ajut
la ameliorarea starii diplomatiei rom?nesti, pentru ca
deja ea are alt rol si alte functii dec?t cele pentru
care a fost croita, chiar si dupa 1989. De asemenea,
vreau sa va asigur ca acest memoriu nu e doar
rezultatul unei atente monitorizari a presei,
rom?nesti si straine, si al lecturilor Òde
specialitateÓ, de la manualele clasice la Codul
Corpului Diplomatic, ci si al discutiilor informale pe
care le-am purtat, ?n ultimii ani, cu functionari ai
ministerului pe care ?l conduceti si cu diplomati
aflati la post ?n diverse locuri din lume. De altfel,
aceste discutii le-am initiat pe vremea c?nd erati
secretar de stat la acelasi minister, dar n-am reusit
sa ajung atunci la sinteza de acum. Din pacate, acele
persoane poate n-au avut curajul sa se adreseze direct
diversilor ministri pe care i-au avut, asa ca,
benevol, s?nt si purtatorul de cuv?nt al diplomatilor
dornici de reforma, dar prea timorati ca sa o si
propuna. Poate ca, daca vor primi un semn binevoitor
de la Dumneavoastra, ?si vor face curaj si se vor
adresa direct celui care conduce, acum, diplomatia
rom?neasca. ?n fond, ?n virtutea profesiei, ei stiu
chiar mai multe lucruri dec?t mine ?n aceasta
privinta. Cu aceasta fraza, ?nchei introducerea si
intru ?n fondul problemei.

Sub toate guvernarile, dezbaterile din presa despre
diplomatie si MAE s-au 
rezumat la ?nlocuirile de personal sau la micile
scandaluri legate de tratamentul ziaristilor ?n timpul
vizitelor la nivel ?nalt. Aceste teme s?nt, fara
?ndoiala, importante, dar cred ca atentia ar trebui
focalizata, cu prioritate, asupra altor chestiuni mai
substantiale. Daca ar fi rezolvate acestea, nici
celelalte n-ar mai iesi ?n spectacol ?n paginile
ziarelor! Impresia mea este ca diplomatia se afla ?n
fata unei rascruci, poate chiar a unei crize. Ea ?si
vede estompate unele dintre functiile avute odinioara.
Astazi, leaderii lumii se ?nt?lnesc si comunica
direct, fara mijlocirea ambasadorilor, prin Internet
ai acces la informatii, uneori, mai importante dec?t
cele pe care le citesti ?n rapoartele diplomatilor, o
mare parte din viata societatii nu se mai desfasoara
la nivel guvernamental sau la centru si, deci,
diplomatii trebuie sa-si largeasca c?mpul de actiune
si ?n alte straturi ale societatii. Reprezentarea
tarii la NATO si UE ridica probleme cu totul diferite
de cele pe care le avea ceea ce a fost si ?nca este
diplomatia. 
	?n acest cadru, deci, cred ca trebuie plasata critica
constructiva a diplomatiei ca institutie, incluz?nd
MAE si reprezentantele de orice fel din strainatate.
Politica externa este altceva si nu o discut, cel
putin nu ?n acest memoriu. Tot aici trebuie plasata si
reforma, daca se doreste ca aceasta sa fie reala,
substantiala, urmata de rezultate pozitive. Cei care
au dorit sa faca reforma p?na acum, ?n acest domeniu
foarte sensibil, fie nu au stiut de unde sa ?nceapa,
fie nu au stiut p?na unde sa mearga. ?n cele din urma,
s-au ocupat de ceea ce este mai usor si mai
spectaculos: schimbarea personalului, ?ntinerirea
ministerului, modernizarea organigramei, ?n general,
chestiunile cosmetice. Relevanta institutiei, modul de
lucru, eficienta ei, locul si rolul acesteia ?n cadrul
administratiei au ramas practic aceleasi. 
	?n fond, diplomatia ca institutie ram?ne doar un
instrument. Veti fi, cred, de acord cu mine ca, ?n
foarte mare masura, calitatea unui lucru bine facut
depinde de starea ?n care se afla unealta,
instrumentul. Iata c?teva g?nduri privind directiile
?n care cred ca ar trebui ?ndreptata analiza
instrumentului si, pe cale de consecinta, c?teva
sugestii privind posibilitatile de ameliorare a
acestuia:

a)	Miza economica a diplomatiei
Se impune ca diplomatia sa devina mai relevanta ?n
raport cu interesele
tarii ?ntr-o anumita etapa, aceasta de tranzitie si de
integrare. Rapiditatea acestor procese face interesele
sa se afle ?n miscare, influentate de contexte
miscatoare. ?n general, diplomatia este contextuala,
acum trebuie sa fie, si foarte rapida. Printre
prioritatile pe care le are ?n prezent, cred ca undeva
aproape de v?rf trebuie sa stea preocuparea pentru
dezvoltarea legaturilor economice si comerciale si
atragerea de investitii straine. Recunosc ca aceasta
afirmatie poate sa para bizara pentru cei care au
despre diplomatie o imagine mai degraba idilica, daca
nu aseptica. C?nd eram presedinte de Consiliu
Judetean, nu trecea luna fara sa primesc vizita unor
ambasadori ai tarilor occidentale dezvoltate, ori a
sefilor unor firme si companii de diverse calibre,
dornici sa intre ?n relatii cu noi. Climatul nu era
grozav si s-au mai rarit. Ma g?ndesc ca, acum,
climatul e mai bun si ar trebui sa li se dea semnalul
cuvenit ?n aceasta privinta. Ma g?ndesc la firavele
noastre firme, c?t de mult au nevoie de un sprijin pe
pietele altor tari, c?t de mult au nevoie de infuzie
de capital, c?t de multa nevoie au de expertiza
calificata. Nu ma g?ndesc la mari schimbari la nivelul
guvernului, ci pur si simplu la pregatirea
personalului si la implicarea ?n aceste chestiuni a
ambasadorilor pe care deja ?i avem ?n strainatate.

 	b) Imagine Ð fonduri - oameni
Ne lamentam ca imaginea noastra ?n afara este proasta.
Daca m-ati ?ntreba de ce, nu as face trimitere ?n
primul r?nd la infractionalitatea imigrantilor
ilegali, ci v-as spune ca purtam chiar noi aceasta
rusine pentru ca eforturile noastre de a propaga
imaginea adevarata si, remarcati!, nu spun una buna
sau frumoasa, ci adevarata, au lipsit aproape complet.
N-am existat ca agent pe piata simbolica si, atunci, e
normal sa fii cunoscut numai dupa lucrurile spuse de
catre altii despre tine. Nu avem, deocamdata, o
strategie pentru a corecta situatia si ceea ce
?ntreprindem nu are coerenta si nici substanta.
Cheltuim ?nsa fonduri substantiale! Lipsesc din
ambasade si din minister oamenii calificati pentru a
se ocupa de acest domeniu. Ram?nem, din pacate, doar
la nivelul improvizatiei. Tocmai aud ca ministerul
doreste sa trimita la nu stiu care centru cultural din
strainatate un b?lb?it, la propriu Ð probabil ca sa se
mai b?lb?ie si ?ntr-o limba straina! O mai buna, o mai
severa selectie a persoanelor care sa faca parte din
corpul diplomatic se impune. Exista persoane absolut
admirabile, cu o competenta recunoscuta ?n domeniul
lor, care, fie tocmai din cauza competentelor lor
strict limitate, fie a unor nefericite handicapuri
personale si probleme de temperament, nu pot raspunde
cum se cuvine cerintelor unui post diplomatic. Se
impune sa ?ntelegem, tocmai ?n acest moment de
rascruce pentru diplomatia noastra, ca ea nu trebuie
sa devina o ÒrecompensaÓ pentru clientela politica, ?n
detrimentul competentelor reale.

c) Diplomatia culturala
Trebuie, desigur, facut ceva concret ?n ceea ce
priveste rasp?ndirea culturii ?n afara tarii. Si aici
au existat mereu discursuri si declaratii de intentie
frumoase, dar rezultatul concret este ?nca neglijabil.
Din pacate, daca ne g?ndim la substanta si calitatea
actului cultural rasp?ndit, deseori se ram?ne ?n zona
demagogiei. Mai mult par sa fie facut institutiile
culturale, de stat ori autonome, din proprie
initiativa si fara nici un ajutor de la Externe. ?mi
?ncolteste ?n minte banuiala ca ne vom concentra ?n
viitor mai mult asupra segmentului elitist al culturii
rom?ne, ceea ce nu e condamnabil ?n sine, dar ?n plan
extern, si mai ales ?n cel al imaginii tarii ?n afara,
prin efortul de rasp?ndire a culturii ?n sens larg Ð
de la folclor la muzica recenta; succesul trupei Ozone
ar trebui sa ne dea de g?ndit! Ð trebuie sa atingem
segmente variate ale opiniei publice. La r?ndul lor,
actiunile din sfera culturii trebuie sa aiba
repercursiuni pozitive si ?n planuri mai telurice, cum
ar fi turismul, comertul, artizanatul etc. Ar fi
timpul sa ne hotar?m ce bani vrem sa cheltuim, pe ce
anume si, mai ales, care s?nt oamenii pregatiti pentru
aceste responsabilitati. Fara seriozitate, ne facem
singuri rau. Si, pentru ca s?nt la capitolul
schimburilor culturale, revin asupra necesitatii
deschiderii centrului cultural din Polonia. Mai ?nt?i,
pentru ca reciprocitatea ne obliga sa-l fi deschis de
mult. Apoi, pentru ca, ?n opinia mea, din diferite
ratiuni, de la proximitate la dimensiuni, istorie
comuna si bune relatii, cred ca trebuie sa stabilim
relatii speciale cu Polonia. ?n perspectiva integrarii
noastre ?n UE, cred ca ar fi necesar un fel de
parteneriat strategic, care sa ne uneasca eforturile.
Acolo nu e doar concordie, s?nt si interese! Dincolo
de faptul ca, practic, ?ntre noi si polonezi, se afla
Ucraina care, sper, ?n cele din urma, va deveni si ea
parte a UE. De aceea, cred ca ar fi bine sa-i sugerati
Presedintelui o grabnica vizita oficiala ?n Polonia
ori o invitatie adresata omologului D-Sale. Revenind
la Centrul Cultural, opinia mea este ca acesta trebuie
deschis la Cracovia Ð unde ar putea ?ndeplini si
functii consulare Ð din mai multe motive: este orasul
cultural prin excelenta (acolo s?nt deschise deja sase
centre culturale, Ungaria av?nd, de pilda, at?t
Consulat General, c?t si Centru cultural!), exista o
excelenta sectie de limba rom?na, unde activeaza,
alaturi de alti specialisti recunoscuti ?n
rom?nistica, fostul Consul General la Bucuresti, Dl.
Kazimerz Jurczak, exista o Asociatie Polono - Rom?na,
care organizeaza periodic actiuni dedicate Rom?niei,
iar numarul vorbitorilor de limba rom?na depaseste
c?teva zeci. De altfel, cred ca trebuie sa marim
numarul centrelor noastre culturale, sa eliminam
multipla lor subordonare si, mai ales, sa precizam cu
deosebita claritate care s?nt tintele activitatii lor.
Nu stiu daca v-ati uitat pe paginile web ale centrelor
noastre culturale Ð chiar si la o sumara privire, veti
constata ca ele s?nt mai mult dec?t deceptionante,
oferind cel mai adesea doar reperele locatiei si nimic
altceva. Activitatea lor (c?ta este!) nu ajunge defel
la cunostinta publicului si, astfel, se diminueaza
semnificativ ?ncrederea ?n eficienta unor asemenea
institutii. De altfel, chiar site-ul Ministerului nu
mi se pare de locul 1 ?n top! Si avem unii din cei mai
buni expoerti ?n constructia de web din lume!

 	d) Sa cobor?m de pe piedestal
 	?n viitor, raporturile dintre state vor fi foarte
mult influentate de legaturile
directe dintre cetatenii lor, de presa si opinia
publica sau de societatea civila din fiecare tara. De
aceea cred ca diplomatia trebuie sa ?ncurajeze, sa
sprijine Ð si asta nu ca o activitate colaterala! Ð
stabilirea de parteneriate, ?nfratiri, legaturi
directe ?ntre autoritatile locale, ?ntre organizatii
neguvernamentale din tara si cele din statele ?n care
activeaza. Cele mai eficiente cai de schimbare, mai
ales a mentalitatilor, s?nt interactiunea, contactul
la baza, la nivelul cetateanului. O astfel de
preocupare ar putea sa para unora un fel de diminuare
a prestigiului diplomatiei. Cum un asemenea piedestal
mi se pare discutabil, cum eficienta trebuie sa fie
criteriul adecvat de evaluare, cred ca aceasta
Òcobor?re de pe piedestalÓ nu e doar necesara, ci de-a
dreptul obligatorie.

e) Un feed back necesar
Serviciul diplomatic presupune cheltuieli importante,
chiar daca, la nivel de salarizare si de reprezentare,
s?ntem ?nca printre ultimele tari civilizate. Chiar ?n
aceasta situatie, s-ar putea ca multi dintre cei care
activeaza ?n sistem, ?n exterior, sa nu-si merite
salariile. Prestatia lor neconvingatoare, c?nd nu e
de-a dreptul criticabila, lipsa lor de initiativa,
rezultatele aproape nule ale activitatii lor nu ?i
?ndreptatesc sa primeasa foarte mult ?n comparatie cu
cei care traiesc ?n tara. Vina, sa recunoastem, le
apartine doar ?n parte. ?n cele din urma, raul vine
din sistemul care sta la baza organizarii
ministerului, ca institutie, si a mentalitatii
?nvechite ?n ce priveste conditia diplomatului si
atributiile sale. Ma ?ntreb de ce, atunci c?nd un
ambasador e trimis la post ?ntr-o tara anume, cel
care-l trimite nu-i ?ncredinteaza spre ?nfaptuire
doua, trei sau mai multe proiecte concrete, a caror
realizare poate fi evaluata. Daca, dupa un timp anume,
nu reuseste nici o dezvoltare pozitiva ?n legatura cu
aceste proiecte, ar trebui sa suporte consecintele Ð
inclusiv rechemarea sa de la post. ?n conditiile
actuale, oamenii pleaca la post cu obiective generale:
sa intram ?n UE, sa facem vizite la nivel ?nalt, sa ne
ocupam de imagine, sa informam etc. Ar fi interesant
daca s-ar face o ancheta printre ambasadori,
?ntreb?ndu-i care s?nt problemele concrete,
importante, pe care le-au rezolvat si de care s?nt
m?ndri. Sau daca s-ar ?ntreba ?n tara, dupa 2-3 luni
de la efectuarea unei vizite rasunatoare, inclusiv la
nivel ?nalt, care este stadiul ?ndeplinirii
rezultatelor vizitei anuntate ?n mini-conferintele de
presa de la sosirea la Otopeni. Concluziile ar fi cu
adevarat interesante.

f) Diplomati si functionari diplomatici
?n interiorul MAE, exista marea problema a salarizarii
 diplomatilor, dar
nimeni nu se ?ntreaba de ce nu introducem notiunea de
Òfunctionar diplomaticÓ, care ar urma sa se ocupe de
lucrurile administrative, functionaresti. Diplomatii
vor fi mai putini la numar, dar ar avea timp sa se
ocupe de problemele de substanta, de analiza politica,
de demersurile diplomatice etc. Lor ar trebui sa le
fie marit salariul ?n mod serios. Aparatul
administrativ si financiar trebuie reg?ndit si
modernizat. Chiar ?n cadrul bugetului actual, cred ca
situatia angajatilor, diplomati sau nu, ar putea fi
?mbunatatita daca s-ar renunta la rutina, nepasare,
sau la falsa ÒomenieÓ. ?n discutiile avute cu oamenii
din aparat, am constatat cu tristete ca lipsa de
initiativa, preocuparea de a nu deranja seful, frica
de a avea opinii personale, ?n general panica de a-ti
exercita drepturile si libertatile pe care le are
orice om s?nt mai mari dec?t erau p?na ?n 1989.
Fiecare evita sa-si asume raspunderea, totul este
?mpins catre seful cel mare si, de aici, ?nt?rzieri,
lucruri facute ?n graba, de m?ntuiala, bani cheltuiti
?n zadar. Cred ca nu vor fi schimbari de substanta
at?t timp c?t nu se va rationaliza sistemul de lucru,
felul ?n care s?nt distribuite competentele si
raspunderile, c?t nu se va institui o schema flexibila
de folosire a personalului ?n functie de prioritati,
c?t nu vor deveni logice circulatia h?rtiilor,
elaborarea avizelor, aprobarilor si a altor
formalitati. Daca sistemul este prost, nimeni nu va
putea ?mbunatati randamentul institutiei, iar pentru a
nu ram?ne la nivelul paleativelor trebuie umblat si la
schimbarea unor reglementari, chiar daca s?nt
prevazute ?n legi sau hotar?ri de guvern. Legile pot
fi si schimbate, (si) din acest motiv avem Parlament.

g) Chestiunea referentilor
Sistemul trebuie sa fie eficient, iar ?n procesul
functionarii sale trebuie sa-si produca si oamenii
necesari. Se spune ca un diplomat ajunge la
maturitatea ?n meserie ?n 10-15 ani. S?nt si exceptii,
fireste, de la aceasta regula, dar s?nt si multi
imberbi aflati ?n posturi de ambasador, care niciodata
nu vor ajunge la ?naltimea acestei pozitii. Pe
vremuri, exista o regula ca referentul, diplomatul
care se ocupa de una sau mai multe tari sau probleme,
stia absolut totul ?n legatura cu acestea. De cele mai
multe ori, stia si limba, pe care o ?nvatase ?n tara
respectiva. El trebuia sa cunoasca de la problemele
administrative ale oficiilor ?n competenta p?na la
documentele ?ntocmite pentru conducerea statului. Nu
era un arhivar, un soarece de birou. Adesea, ministrul
?l chema pentru a-i furniza anumite date sau pentru
a-l consulta ?ntr-o privinta sau alta. Acestui
referent i se dezvolta de la ?nceput simtul
raspunderii si al importantei sale ?n sistem. Astazi,
referentul nici nu exista pentru cei din conducere. El
raspunde la telefoane, ia avize, scrie memorandum-uri
de cel mult cinci paragrafe, se uita prin h?rtii,
pentru ca n-are timp sa le citeasca si nu vrea sa
supere pe nimeni, pentru ca spera sa plece c?t mai
repede la post. Oriunde, numai sa plece. ?ntr-un an,
pe la aceeasi referentura, se perinda 2-3 oameni. Asa
se face ca ministerul practic nu mai are istorie. Si,
? propos, cine e de vina ca Presedintele n-a stiut ca
nu tot ceea ce a discutat ã?ntre patru ochiiÓ cu Tony
Blair era si pentru urechile presei? Datoria
diplomatiei este protejarea Presedintelui, nu punerea
acestuia ?n situatii neconvenabile!

h) O revolutie la nivelul personalului
Pentru a ram?ne tot ?n domeniul personalului, cred ca
aici ar  trebui ?nfaptuita o adevarata revolutie.
Deocamdata, ne marginim sa ?mprumutam reglementari de
la altii, fara sa ne preocupam si de adecvarea
acestora. Mi-ar placea sa asist la o dezbatere
organizata de minister ori de cineva din societatea
civila, ?n legatura cu felul ?n care va trebui sa
arate diplomatul rom?n ?n UE, ?n NATO si, ?n general,
?n relatiile cu statele civilizate. Prin ce s-ar putea
el impune si cum ar putea capata respect ?n mediile
diplomatice ?n care va actiona ?n viitor. Pentru mai
multi ani, vom ram?ne o tara relativ saraca, lumea ne
va descoperi greu. Va trece mult timp p?na ne vom gasi
un ãbrandÓ convenabil. P?na atunci, cred ca ne putem
distinge printr-o pregatire solida a corpului
diplomatic, nu numai profesionala, dar si de cultura
generala. Inclusiv culinara Ð de prea multe ori, la
mese prin ambasade ori cu diplomati, mi s-a ?nt?mplat
sa vad ca unii au probleme cu folosirea cutitului
pentru peste ori cu asocierea vinurilor la bucate!
Oric?t de neimportante par, s?nt lucruri care
califica. Marturisesc ca azi, printre diplomatii
nostri, am ?nt?lnit tineri scoliti, chiar la burse ?n
mari universitati, care habar n-au de dictatul de la
Viena, Molotov e cel care facea cocktail-uri, iar
Ribbentrop a fost un filosof! Tocmai de aceea cred ca,
fiind toba de carte, daca ar fi loviti bine de aripa
culturii, diplomatii acestia s-ar putea impune si, ?n
mod sigur, ar fi respectati si cautati. Tineretea nu
este o valoare ?n sine, ci un dat, este important ce
faci cu ea. Nici maturitatea, chiar ãbatr?neteaÓ, nu
este un viciu. Oricum, diplomatia nu trebuie sa fie
nici loc de satisfacere a clientelei politice, nici de
nepotism, nici ãcimitir al elefantilorÓ, pentru
politrucii deveniti neconvenabili ?n tara, precum C.
Simirad, G. Voican-Voiculescu, Joita Tanase etc. Acea
dezbatere la care ma g?ndesc ar putea provoca
coagularea vointelor pentru un sistem de pregatire a
diplomatului rom?n, un sistem serios, de ?nalt nivel
academic. Aici chiar am putea avea cu adevarat un rol
de leader regional. De pilda, ?n Polonia, mentalul
colectiv ?i defineste pe rom?ni, nu drept infractori,
ci ca buni diplomati si ãtalmaciÓ.

i)	Statutul ambasadorului
?n sf?rsit, pentru a ?ncheia aceasta ?nsiruire de
g?nduri, as vrea sa mai spun
ca ambasadorul trebuie respectat. Daca ati observat,
c?nd a venit Presedintele Bush ?n Rom?nia, ?n dreapta
lui a fost ?n permanenta ambasadorul Guest, nu
secretarul de stat sau nu stiu ce consilier al
presedintelui. Probabil ca Bush a vrut sa spuna ca
trebuie sa avem toata ?ncrederea ?n trimisul sau,
pentru simplul motiv ca el, presedintele american, are
toata ?ncrederea ?n acesta. La noi, e altfel. ?n
cadrul unei ambasade, atasatul militar e o institutie
?n sine care tine de seful lui din tara. Consilierul
economic este preocupat sa-si multumeasca alti sefi ai
lui, tot din tara. Atasatul cu internele are
problemele care tin direct de politie. Consulul e si
el subordonat, prin specificul muncii, directiei
consulare. Ambasadorul, ca sa parafrazez pe cineva
cunoscut, urmeaza sa fie responsabil cu ãapa de
ploaieÓ. Este o contradictie ?ntre situatia actuala si
calitatea ambasadorului, care este, totusi, trimis
ãextraordinarÓ si ãplenipotentiarÓ. Ram?n, de
asemenea, de clarificat, ?n sensul legislatiei si
procedurilor europene, raporturile dintre personalul
diplomatic propriu-zis si cel doar cu ãacoperire
diplomaticaÓ. Nu intru ?n detalii, pentru ca am putine
informatii Ð aproape nimeni nu vorbeste despre asta!
Insist ?nsa asupra tuturor acestor chestiuni, pentru
ca o raspundere accentuata a ambasadorului, asa cum
exista ?n tarile civilizate, ar reduce simtitor
apetitul pentru plecarea la post pe criterii dubioase.
Cine ar fi nebun sa se ?nhame la o munca care i-ar da
enorme batai de cap, indiferent daca e la Paris, la
Varsovia, ?n Cuba, Vietnam sau la Moscova?
 	Cred ca risc sa depasesc limita bunului simt,
abuz?nd de timpul Dumneavoastra. Daca, dupa citirea
acestor g?nduri, credeti ca un aspect sau altul ar
trebui ad?ncit, dati-mi un semn. Ram?n la dispozitia
Dumneavoastra.
	10 Februarie 2005, ?n Iasi
Cu multumiri pentru atentie, stima si prietenie, Liviu
ANTONESEI






		
__________________________________ 
Do you Yahoo!? 
Yahoo! Mail - now with 250MB free storage. Learn more.
http://info.mail.yahoo.com/mail_250
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://amsterdam.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/