[Nettime-ro] Sabin Balasa - o fosila prospera si sfidatoare...

[vladimir bulat <vbulat@k.ro>]

Sabin Balasa - o fosila prospera si sfidatoare...asa s-ar putea defini,
succint, artistul care si-a facut din reprezentarea  fidela a fostilor
dictatori o profesiune reala.

Astazi, este evocat de ziaristul Bogdan Perdivara in COTIDIANUL:
http://www.cotidianul.ro/index.php?a=2733&shift=1

Sabin Balasa: albastru de drogherie


  
Sabin Balasa, numarul unu in galeria pictorilor de curte ai Ceausestilor,
mai este si acum, in mintea lui si a unor nostalgici, un reprezentant de
seama al picturii romanesti. Criticii sint de parere ca toata arta lui e un
imens kitsch. Tablourile i se vind totusi cu bani grei. 

Meritul lui Sabin Balasa este, in principal, ca a pus pete de albastru
peste o intreaga epoca. Obtinind un interesant efect cromatic cu rosul
intens al perioadei in care nomenclatura se batea pe picturile lui. Epoca
in care, la loc de cinste, in albumele aniversare ale Cintarii Romaniei
tronau portretele „divinilor“ conducatori, executate de el. Fara sa i-o fi
cerut cineva, tine Balasa sa precizeze, ci pur si simplu dintr-un impuls
creator care defineste orice mare artist. 

„Atemporal“, cum singur se caracterizeaza, pictorul Cirmaciului si al
Academicienei crede ca sta, ca valoare, alaturi de Michelangelo, Picasso
sau Rubens. Dar artistul nostru imbatrinit in autosatisfactie, isi amintesc
criticii de arta, nu a fost intotdeauna asa. 
O fosta speranta

Pe vremuri, ceva mai modest si mai tinar, Balasa era chiar o speranta a
picturii romanesti. „Sabin Balasa a inceput bine, academic, cu
disponibilitati mari pentru desen. Era chiar una dintre sperantele
deceniului sase. Apoi a fost confiscat si «consacrat» de perioada ultima a
comunismului“, ne spune criticul Pavel Susara. „In facultate, era un tinar
care promitea. Pe urma, din vanitate si din dorinta de a parveni, a luat-o
pe aceasta cale“, arata si criticul Radu Ionescu. O cale care, cred
specialistii, nu este deloc cea buna: „Problema nu e doar ca l-a facut pe
Ceausescu si a intrat in iconografia oficiala cu o nerusinare si o
suficienta morala greu de intilnit la alti artisti. In tot ce a pictat, el
a gasit o solutie plastica cacofonica si propagandistica. Albastrul sau e o
culoare de magazin de vopsele, de drogherie, nu o culoare plastica“, se
arata convins Pavel Susara. 
„Seductia prin infractiune“

„E metafizic cu mijloace elementare, de aici se si naste kitsch-ul. A gasit
cele mai facile solutii de a seduce prin infractiune“, crede criticul de
arta. Una dintre solutiile facile era, la acea vreme, exploatarea eroica a
nationalismului si punerea dictatorului Ceausescu intr-un context exemplar.


„Pe Ceausesti i-a pictat in contexte martiale sau eroice. Efectul e unul de
acreditare mitica, eroica, o megalomanie care reiese din orice lucrare“,
sustine Pavel Susara. „A facut un portret diafan si bleu al Tovarasei, apoi
a continuat cu tematica nationalista“, i se alatura si Radu Ionescu. Pe
linga Ceausescu, Sabin Balasa nu s-a putut abtine sa nu-l picteze pe
Eminescu. Nici de Stefan cel Mare nu s-a ferit. Si nici de toate picturile
murale din Sala Pasilor Pierduti a Universitatii „Al. I. Cuza“ din Iasi. 

De unde i-a venit succesul Dezavuat de multi din comunitatea artistica,
Sabin Balasa nu s-a sfiit sa se bucure de succes, de bani si de putere.
Dupa cele spuse de Pavel Susara, succesul a venit din doua parti: „In
primul rind, a fost promovat pe toate caile pe care le oferea propaganda
comunista, in al doilea rind, pictura lui, ca orice solutie plastica
facila, e mai usor de consumat. A fost un pictor pentru activisti de partid
si pentru parada Cintarii Romaniei“. Radu Ionescu crede ca „moda Balasa“ a
fost, in comunism, datorata, in mare masura, disciplinei dintre esaloanele
ierarhice ale puterii, care transformau un preferat al Ceausestilor intr-o
marca de succes: „Daca un pictor sau sculptor ii facea cadou lui Ceausescu
o lucrare, dupa aceea voiau cite una mai intii primii secretari, dupa care
urma la rind toata protipendada comunista, de la cei mai mari pina la cei
mai mici “. 
Cine sint clientii lui Balasa

Cert este ca, si dupa Revolutie, Balasa a continuat sa fie apreciat de o
anumita categorie: „Este vorba de inertia fostilor nomenclaturisti, pe de o
parte, dar si de mentalitatea unor oameni care nu stiu mai nimic despre
arta, dar au, astazi, putere economica“ , explica Pavel Susara. Exista,
astazi, persoane dispuse sa plateasca 20-30 de mii de euro pentru un tablou
semnat Balasa. Unii sint straini carora ideea de a avea un tablou lucrat de
fostul pictor al dictatorului li se pare interesanta. Mai exista institutii
de stat gata sa plateasca 200.000 de dolari pentru o fresca a pictorului
atemporal, cum a platit, acum vreo doi ani, Universitatea „Al. I. Cuza“
pentru „Galaxia Iubirii“. In loc sa creeze, cu banii, conditii mai bune
pentru studenti. Si mai exista, se pare, oameni cu dare de mina dispusi sa
dea si un milion de dolari. Atita se spune ca ar fi luat Rafaelul nostru
autohton pentru decorarea casei din Snagov a multimilionarului Irinel
Columbeanu. Ceea ce, daca e adevarat, e trist. 
„Maestrul romantismului cosmic“

Sabin Balasa s-a nascut pe 17 iunie 1932 in localitatea Dobriceni, Olt.
Face studii la Academia de Arte Frumoase din Bucuresti, pe care le
completeaza cu studii in Sienna si Perugia-Italia. Pe linga portretele
propagandistice, principala lui opera consta in cele 21 de picturi murale
care se gasesc in Universitatea „Al. I. Cuza“, Iasi, care se intind pe o
suprafata de 276 de metri patrati. A realizat 12 filme de „picturi
animate“. A scris si doua romane, publicate in 1996 si 2002, „Desertul
albastru“ si „Exodul spre lumina“. A avut expozitii la Roma, Stockholm,
Moscova, Bucuresti, Cluj, Iasi. A luat diferite premii si distinctii in
Romania, Italia si Statele Unite: „Medalia de Aur“ a „European Painting
Competition“, Pescara, Italia, 1965; „Pelicanul de Argint“ al Festivalului
International de film animat, Mamaia, Romania, 1966; „Medalia de Aur“,
Salsomaggiore, Italia, 1980; titlul „Accademico delle Nazioni“,
Salsomaggiore, Italia, 1983; „Cavalier of the Arts“, Accademia Bedriacense,
Calvarone, Italia, 1985; „Palmierul de aur“, Academia Europa, Italia, 1986;
Medalia de bronz „Albert Einstein“, a Fundatiei Academice Internationale,
SUA, 1989.  



 



---------------------------------
Noile abonamente Astral OnLine
256 kbps ; 12 USD/luna
http://www.astral.ro





_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://amsterdam.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/